Mănăstirea Ravanica
 | This article needs translation from Romanian to English. This article is written in Romanian. If it is intended for readers from the Romanian language community, it should be contributed to the Romanian Wikipedia. See the list of Wikipedias. Please see this article's entry on Pages needing translation into English for discussion. If the article is not rewritten in English within the next two weeks it will be listed for deletion and/or moved to the Romanian Wikipedia. If you want to assess this article, you may want to check its Google translation. However, please do not add an automated translation to the article, since these are generally of very poor quality. If you have just labeled this article as needing translation, please add {{subst:uw-notenglish |1=Mănăstirea Ravanica}} ~~~~on the talk page of the author. |
Script error: No such module "AfC submission catcheck". Mănăstirea Ravanica (în sârbă: Манастир Раваница / Manastir Ravanica) este o mănăstire ortodoxă sârbă situată pe munții Kučaj, în apropierea satului Senje, în comuna Ćuprija din Serbia Centrală. A fost construită în perioada 1375-1377 ca o donație a prințului Lazar al Serbiei, care este îngropat acolo. Biserica Ravanica este numită locul de naștere al noului curent artistic "Școala Morava" datorită caracteristicilor sale arhitecturale și artistice. Ea reprezintă o combinație originală între stilul Muntele Athos și modelul cu cruce în formă de patrulater cu cinci cupole, care a devenit standard în timpul regelui Milutin.[1]
Ravanica a fost declarată Monument de Cultură de Importanță Excepțională în 1979 și este protejată de Republica Serbia.
Istorie[edit]
Construită între anii 1375 și 1377, Ravanica este faimoasa donație a Prințului Lazar, unde acesta a fost înmormântat după moartea sa în bătălia de la Kosovo. De atunci, Ravanica a devenit o destinație pentru pelerini și un important centru al activităților culturale și adunărilor pentru poporul sârb. Mănăstirea a fost asaltată și deteriorată de turcii otomani de mai multe ori: în 1386, 1398 și 1436.
În timpul războiului mare, după cea de-a doua asediere a Vienei în 1683, un număr de călugări au fost uciși de soldații otomani. În anul 1690, călugării au luat cu ei relicvele prințului Lazar, care a fost canonizat, în timp ce fugau de asaltul turcesc. Abia în anul 1717, când preotul Stefan - singurul supraviețuitor rămas - s-a întors la Ravanica și a găsit mănăstirea jefuită și pustie, călugării au început să se întoarcă. Cu ajutorul localnicilor, Stefan a restaurat mănăstirea și a adăugat un nou pridvor.
Ravanica a suferit asalturi repetate în timpul revoluției sârbe din începutul secolului al XIX-lea, iar ca rezultat, au avut loc noi restaurări în mijlocul secolului al XIX-lea.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mănăstirea a fost din nou violată și desacralizată - de această dată de forțele germane de ocupație - când arhimandritul său, Makarije, a fost arestat, torturat și ucis pe 24 februarie 1943.
Arhitectură[edit]
Biserica mănăstirii este dedicată Înălțării lui Isus și a fost fortificată cu un zid defensiv puternic cu șapte turnuri, din care doar o parte este păstrată. Biserica Ravanica este primul monument al școlii Morava din arta medievală sârbă. Planul său are forma unui trifoi mărit, cu o cupolă cu nouă laturi în centrul și cu cupole octogonale mai mici deasupra colțurilor. Există 62 de ferestre. Biserica a fost construită din rânduri alternante de piatră și cărămizi. Decorarea valoroasă din ceramică utilizează modele geometrice, motive florale și forme zoomorfe și antropomorfe.
Referințe[edit]
- ↑ "Ravanica". National tourism organization of Serbia. 23 October 2014.
This article "Mănăstirea Ravanica" is from Wikipedia. The list of its authors can be seen in its historical and/or the page Edithistory:Mănăstirea Ravanica. Articles copied from Draft Namespace on Wikipedia could be seen on the Draft Namespace of Wikipedia and not main one.
